vineri, 24 iulie 2009

Şi acum ce urmează?...









În orice proces de creştere există durere.

Este durerea vechiului care trebuie să lase loc noului.

Este expresia rezistenţei faţă de schimbare şi a fricii faţă de ceea ce urmează să vină, care se manifestă în toate planurile energetice.

Un bebeluş simte durere atunci când îi apar primii dinţişori.

Durerea trebuie să fie transmutată în acceptare, fără rezistenţă, curgând, iar efectele îi vor fi astfel diminuate.

Nu e de nici un folos cufundarea în suferinţă.

Celebraţi venirea noului ca şi cum aţi sărbători venirea pe lume a unui copil, după durerile naşterii.

Durerea trece şi se eliberează.

Durerea atrage atenţia asupra unei situaţii care cere fiinţei să se conecteze cu ea.
Motivele sunt variate, la fel de variate ca şi fiinţele umane.

Durerea are întotdeauna cauze profunde şi individuale chiar dacă este vorba de o suferinţă colectivă.

Fiinţele umane resimt o suferinţă colectivă intensă. Cu siguranţă nu va fi ultima.

Dar acum, după ce au trecut de şocul iniţial, oamenii se simt dezorientaţi, bulversaţi, neştiind prea bine care le este locul.

Unii s-au conectat cu ura şi răzbunarea. Alţii cu pacea şi iubirea.
Asta a fost ceea ce ei au emis ca vibraţie în Univers.
Aceasta a fost energia care au emis-o către planetă. Încă fac acest lucru, dar intensitatea primului moment a trecut. Şi urmează întrebarea:

“Acum ce urmează?”, “Ce se va petrece?”,”Ce trebuie să fac?”

Este momentul unei profunde introspecţii.

Momentul unei profunde interiorizări şi a invocării puterii interioare a fiecăruia.
Momentul transformării în fiinţe adulte independente.

Momentul de a simţi o dragoste profundă şi compasiune pentru toate fiinţele.

De a găsi în adâncul inimii dorinţa de a evolua şi de a fi, în plenitudine şi în unitate.

Este momentul realizării că în adâncul fiecărei inimi nu există loc decât pentru iubire. Şi pentru nimic altceva.

Nicio fiinţă umană nu simte în interiorul ei dorinţa de a rămâne conectată cu teama, sau cu ura, deoarece aceasta nu face parte din natura sa adevărată.

Este momentul să vedem şi să simţim cu claritate că fiinţelor umane nu le mai sunt necesare jocurile pe care le-au susţinut până acum.

Fiinţa umană poate intra în adevărata sa perioadă de maturitate.

Poate lăsa în urmă rănile, poate mulţumi pentru lecţiile primite şi poate face un nou pas către lumină, ghidat doar de convingerea sa interioară.
De scânteia divină care îi aşteaptă atenţia.

Situaţiile exterioare îi arată în mod evident că nu există alte opţiuni care să merite efortul.Că vechile arme nu îi mai sunt utile.

Este momentul maturizarii.

Este momentul unei sincronizări perfecte, căci astăzi fiecare fiinţă umană se confruntă cu aceste întrebări.

Mulţi încă nu au învăţat cum să facă acest lucru. De aceea au fost pregătiţi slujitorii luminii care în fiecare moment vor iradia pace şi vor fi un model la care ceilalţi se vor putea raporta.

Am spus deja înainte că nu este vorba de a predica ceva, ci de a fi disponibili să acordaţi ajutor celor care îl necesită.

Nicio situaţie nu trebuie forţată, nicio fiinţă nu trebuie să fie presată.

Nu vi se cere decât disponibilitate şi încredere în sincronicitatea universului.

Voi sunteţi maeştrii ideali pentru că aţi trecut şi treceţi prin aceleaşi situaţii.
Voi sunteţi fiinţe cu ceva mai multă experienţă şi claritate în misiunea voastră.

Vouă, ca slujitori ai luminii, vă apar în cale aceleaşi probleme şi situaţii cu care se confruntă toate fiinţele umane. Învăţătura voastră constă în puterea exemplului, în modul în care vă folosiţi instrumentele pentru a depăşi momentele dificile.

Aceasta este sarcina. Aceasta este misiunea.
“Vă amintiţi de întrebarea pe care fiecare şi-a pus-o măcar o dată: Care este misiunea mea?”

Aceasta este misiunea. Este aceeaşi pentru toţi.
A fi un exemplu al modului în care trăieşte o fiinţă umană care ştie că este lumină, care ştie că este una cu totul.

Fiecare are instrumente diferite.
Fiecare aduce o nuanţă specifică, şi bineînţeles că se vor apropia de voi acele fiinţe care au nevoie tocmai de acea nuanţă.

Universul vă iubeşte şi vă este infinit recunoscător. V-aţi ales o misiune frumoasă. Cea de a fi pionieri.
De a primii oameni ai noii rase umane.

Fiţi siguri că aţi ajuns în acest moment cu toate elementele de care fiecare are nevoie pentru a-şi îndeplini misiunea.

Nu mai este momentul căutării, ci al realizării. Iar realizarea are legătură cu a fi. Are legătură cu a vibra în armonie, cu a fi disponibili şi a oferi iubire.
Cu luarea deciziilor bazate pe unitate şi pe certitudinea propriei divinităţi şi a tuturor celor pe care îi întâlniţi în drumul vostru.

Nu confundaţi adevărata realizare cu cea din vechea energie.

Deja am spus: sunteţi cu un picior în vechea energie şi cu celălalt în noua energie.
Ştim că nu este uşor să realizaţi echilibrul. Suntem aici pentru a vă susţine.

Cu iubire profundă,
Gabriel

(traducere din limba spaniola dupa un articol preluat de pe www.asriah.com.ar)

miercuri, 22 iulie 2009

Arhanghelul Sandalfon









Arhanghelul Sandalfon este pe deplin conectat cu energiile pamantului si ne reaminteste importanta de a fi “cu picioarele pe pamant”, de a fi in aceasta lume. El ne ajuta sa stabilim o legatura sigura intre cer si pamant. Arhanghelul Sandalfon este constient ca uneori este dificil de trait in lumea materiala, dar aceasta este o experienta pe care am ales-o si suntem privilegiati si binecuvantati sa fim aici in acest moment.

Arhanghelul Sandalfon ne ofera de asemenea protectie. El ne invata sa privim in interiorul nostru si ne aminteste ca suntem in siguranta si protejati in prezenta ingerilor nostri.

El sta la baza arborelui vietii, ajutand si ingrijind. El si ingerii subordonati lui canalizeaza energia universala in interiorul planetei noastre pentru a reimprospata energia pamantului, pentru a intelege ca suntem fiinte divine intr-un corp fizic, iar acest corp fizic trebuie ingrijit si iubit in timpul acestei vieti. Nu putem experimenta viata fara corpul fizic, fara simturi si emotii.
Suntem aici pentru a deveni tot mai buni, si a depasi obstacolele vietii in felul propriu fiecaruia. Arhanghelul Sandalfon este aici sa ne ajute.

Numele Sandalfon provine din cuvântul grecesc care înseamnă „frate” şi se consideră că el este fratele geamăn al arhanghelului Metatron. După cum am văzut în cazul lui Metatron, acesta era aspectul nemuritor, divin, al profetului Enoh care a fost luat la Dumnezeu şi a fost transformat în arhanghel. Asemănător este şi Sandalfon, deoarece se spune că el este profetul Eliah care a fost ridicat la cer într-un car de foc, la fel ca si Enoh, înainte de terminarea vieţii sale pământeşti, fără a cunoaşte moartea.

O legendă spune că heruvimii de aur reprezentaţi pe Chivotul Legământului, păstrătorii numelui divin, erau Metatron şi Sandalfon, ei fiind mai importanţi decât toţi îngerii deoarece trăiseră vieţi umane.

Sandalfon este prezentat în sursele vechi evreieşti ca fiind un înger extrem de înalt, înfricoşător prin statura sa. În timpul vizitei legendare a lui Moise în cel de-al treilea cer, se spune că acesta l-a văzut pe Sandalfon. Moise a rămas mut de uimire în faţa focului divin care era în prezenţa lui Sandalfon. Acesta stătea cu picioarele pe pământ iar capul său atingea culmile cele mai înalte ale cerurilor.

Se spune că una dintre îndatoririle sale este aceea de a împleti coroane pentru Dumnezeu din rugăciunile şi slăvirile oamenilor. Cu cât acestea sunt mai sincere şi mai pline de iubire, cu atât strălucesc mai mult, precum aurul. Cu cât rugăciunile oamenilor sunt mai altruiste, mai blânde şi îndreptate către binele aproapelui, cu atât sunt mai frumoase în coroanele pe care le face, precum pietrele preţioase, şi cu cât sunt mai pline de credinţă, cu atât sunt mai tari, demne de prezenţa Creatorului.

Tradiţiile medievale mai spun că numele lui poate fi chemat atunci când suntem în pericol în pădure, sau când femeia este în pericol de a pierde sarcina.

Deşi prezentat câteodată deosebit de teribil şi înfricoşător, unii sunt de părere că Sandalfon reprezintă partea feminină şi blândă, spre deosebire de Metatron care reprezintă partea masculină şi riguroasă. Sandalfon este protectorul omenirii, în special al femeilor şi mamelor, al tuturor celor care se roagă şi al muzicanţilor.

Pe lângă faptul că este unul dintre Sarim, adică Prinţii cei mai înalţi ai cetelor îngereşti, el mai este şi Hazzan, adică Şef al Cântărilor Cereşti. Cântecul de luptă sfântă, cântecul de laudă, cântecul de credinţă, odele, psalmii, toate sunt sub aripa sa.

El este maestrul vibraţiilor care, conform percepţiei umane, se manifestă ca sunete, iar toate utilizările acestor vibraţii, de la muzică şi vindecare până la energia creată cu ajutorul modulaţiilor sonore, stau sub ochiul său atent. Prezenţa lui este în orice sunet, de la cântecul de leagăn al mamei, până la semnalele pe care stelele le emit şi pe care oamenii de ştiinţă încă nu ştiu dacă se le numească radiaţii electromagnetice sau simfonii galactice…Oriunde frumuseţea se manifestă prin vibraţie, Sandalfon este acolo, oriunde un om înalţă o rugăciune, o cerinţă, sau o mulţumire către înalt, Sandalfon ascultă.

Sandalfon ajută omenirea să descopere încetul cu încetul aplicaţiile Legii Vibraţiei, în toate domeniile, fie că este vorba de rugăciunea interioară sau de tehnologiile prin care sunetul poate modifica realitatea la nivel atomic. Energia lui Sandalfon este prezentă oriunde o notă muzicală se înalţă întru slava Divinităţii.

Energia lui Sandalfon accesată în mod conştient poate crea punţi între planurile realităţii, ne poate pune în contact cu divinitatea exterioară şi cu cea interioară şi ne poate face pe noi înşine o punte între Mama Pământ şi Tatăl Ceresc.

(material sinteza din articole preluate de pe net)

marți, 14 iulie 2009

Punţi

















A fi in armonie cu ceea ce te inconjoara, cu intregul Univers, cu Iubirea Unica.
Ce inseamna aceasta in termeni umani?

Fiinta umana reprezinta o punte intre “taramurile subtile” si lumile din planul tridimensional.

Ca punte, se afla in contact cu ambele lumi, dar fara a se gasi cu totul in niciuna.

Fiintele umane care cauta legatura cu Spiritul, cu Lumina, cu Iubirea Unica, simt ca a fi in armonie cu Totul inseamna a fi permanent in lumile subtile vibrand la frecvente inalte. Si in acelasi timp simt ca a vibra la frecvente mai joase, “mai materiale” sa spunem intr-un fel,inseamna “a cadea”, a pierde legatura cu sacrul. Pe de alta parte, unii simt ca sacrul este de neatins, iar altii simt ca sacrul nu exista; incearca sa ramana mereu in planurile mai dense.

Insistam sa va spunem: puntea atinge permanent ambele maluri, ambele extreme.

Este posibil ca in anumite momente sa aveti o mai mare constiinta de unul sau de celalalt dintre maluri, dar ambele exista intotdeauna. Puntea se sprijina pe ambele maluri si face legatura intre ele. Fiinta umana materializeaza in lumea terestra ideile si visele din lumile nemateriale, si prin aceasta concretizare, realimenteaza si reinnoieste ceea ce in planurile subtile se traieste ca ideal. Aceasta se petrece permanent si cu toate fiintele umane.

In masura in care acest lucru se face intr-un mod mai constient si in acelasi timp se purifica si se aliniaza intentiile, lumea terestra se va apropia mai mult de “idealul” lumilor subtile.

Aceasta este alta maniera de a privi procesul de ascensiune. Puntea se va face tot mai scurta. Extremele se apropie tot mai mult pana cand se transforma sau se manifesta ca UNA.

Acesta este procesul prin care traversati in aceste vremuri. Este un proces frumos. Este o plecare si o intoarcere de la un plan de vibratie la altul.

Evitati sa judecati sau sa va auto-reprosati cand va aflati intr-o extrema sau alta. Punctul de mijloc se atinge tranzitand prin si cunoscand fiecare dintre extreme.
Punctul de mijloc este, analogic vorbind, Unitatea dintre Cer si Pamant. Si numai voi, fiintele punti, o puteti atinge.

Bucurati-va de functia de legatura pe care ati ales-o si mentineti-va intentia ferma si clara. Ea este cea care va conduce la scopul vostru.

In Iubirea Unica, intotdeauna cu voi

GABRIEL

(traducere din lb. spaniola dupa un articol preluat de pe www.asriah.com.ar)

luni, 6 iulie 2009

Iulie














Darul padurii,
Fragute aromate.
Pofta la ingeri!

vineri, 3 iulie 2009

Arhanghelul Ariel
















Numele sau semnifica “Leul sau Leoaica lui Dumnezeu", iar elementele pe care le guverneaza sunt aerul si pamantul.

Ariel este ingerul naturii, cel care guverneaza taramul Ingerilor pamantului, denumiti de oameni zane, spiridusi si elfi, personaje mitice prezente in toate genurile de arta de-a lungul timpurilor.

Ariel si legiunile lui de ingeri ne ajuta sa intelegem ritmurile naturale ale Pamantului si sa experimentam proprietatile magice si vindecatoare ale pomilor, ale florilor, ale tuturor plantelor si nu numai.

Ariel incurajeaza cunoasterea oricarei surse de energie vitala si vindecatoare ce provine de la toate elementele aflate in natura. Este motivul pentru care el este considerat patronul homeopatiei si al celor care se ocupa cu medicina naturista. Aceasta misiune o indeplineste alaturi de Haniel si Rafael.

Ingerii naturii locuiesc in fiecare fir de iarba, in fiecare petala de floare, in fiecare picatura de apa. Aceste entitati magice isi fac casa – chiar asa cum se spune in povesti – in ciuperci, in scorburi, in castelele din adancurile marilor si ale oceanelor, in raurile involburate si in apa cristalina a fantanilor…in toate formele de manifestare ale naturii.

Construind o relatie personala cu Ariel, realizam o legatura de armonie si echilibru cu intreg mediul nostru inconjurator.

El este asociat si cu vantul, astfel incat, atunci cand Ariel se afla in preajma noastra este posibil sa simtim o adiere sau sa auzim un fosnet natural si placut.

Misiunea lui si a cetelor de ingeri ai naturii este de a vindeca si proteja intrega natura, dar in special aceea de a mentine un mediu sanatos in lumea misterioasa a oceanelor, lacurilor, raurilor, curentilor de apa si iazurilor, de a asigura purificarea si echilibrul tuturor calitatilor apei, dar si de a apara flora si fauna apelor.

In unele lucrari de arta Ariel este reprezentat avand cap de leu, animal care exprima forta, care stapaneste jungla si este intr-un fel regele naturii. Misiunea lui este legata si de ocrotirea animalelor de tot felul – in special a celor salbatice – a pestilor si pasarilor.

Daca avem animale sau pasari ranite sau bolnave, care au nevoie de vindecare, ii invocam pe Ariel si pe Rafael si le cerem ajutorul.

Natura este intr-un echilibru fragil, avand nevoie de reinnoire si refacere, si, pentru ca Ariel protejeaza mediul si tot ceea ce inseamna natura, el colaboreaza cu oamenii in misiunea de salvare a planetei si ii rasplateste cu manifestari minunate si cu puteri magice sporite pe cei care se implica in acest proces.

Ariel este un inger vindecator care il ajuta pe Rafael in misiunea sa de vindecare.

Daca in viata noastra nu experimentam prea multa fericire si vrem sa schimbam aceasta situatie, putem cere ajutorul acestui inger.

Puteti invoca arhanghelul Ariel oricand si oriunde. Cu toate acestea, ii veti putea simti mai clar prezenta daca veti face aceasta invocatie in mijlocul naturii:

“Arhanghel Ariel, te rog sa fii cu mine acum. Doresc sa ajut la vindecarea mediului acestei planete si te rog sa imi dai o insarcinare divina pentru aceasta misiune importanta. Te rog sa imi deschizi calea si sa ma sustii in aceasta straduinta. Iti multumesc pentru bucuria pe care aceasta misiune mi-o aduce mie si lumii.”

joi, 2 iulie 2009

Scrisori ale copiilor catre Dumnezeu


















"Draga Dumnezeule! Daca esti atent duminica in biserica, iti arat pantofii mei cei noi."

"Dumnezeu! Vreau sa traiesc 900 de ani, ca tipul acela din Biblie."

"La scoala de duminica ni s-a explicat ce si cate faci. Cine-ti face treaba cand esti in concediu?"

"De unde ai aflat ca tu esti Dumnezeu?"

"Pentru balul mascat vreau sa ma imbrac in drac. Nu te superi, nu?"

"Tu chiar asa ai proiectat girafa, sau din greseala a iesit asa?"

"De ce lasi oameni sa moara si tot faci altii in loc ? N-ar fi mai simplu sa-i lasi in viata pe astia?"

"Dumnezeule! Ca ai facut mai multe religii, e OK, dar cum de nu le incurci intre ele?"

"Tu stii despre lucruri, inainte sa fie inventate?"

"Bunicul a spus ca Tu deja erai cand a fost el copil. Cat de vechi esti?"

"Iti multumesc pentru fratior, dar eu m-am rugat pentru un catel."

"Cat timp am fost in vacanta, tot timpul a plouat si taticul a fost tare nervos si a spus niste lucruri despre Tine,... dar te rog sa nu-i faci rau!"

"Te rog sa-mi trimiti un ponei. Pana acum nu ti-am cerut nimic. Poti verifica."

"Cum se poate ca pe vremuri atatea minuni ai facut si acum nu-i nici una? Cum se poate, ca in ultima vreme n-ai inventat nici un animal nou? Sunt numai acelea vechi."

"Doamne, Te rog, sa mai pui o sarbatoare intre Craciun si Paste!"

"Poate Cain si Abel nu s-ar fi omorit, daca aveau camere separate. La noi, cu frate-meu functioneaza..."

"Pun pariu ca e foarte greu sa iubesti pe toti de pe pamant. Noi suntem doar patru in familie si nu prea merge."